Cum sa nu-ti vina sa plangi cand egoismul celorlalti te loveste in moalele capului? De ce am nevoie ca ceilalti sa fie asa cum vreau eu? De fapt, nu toti ceilalti, doar unii dintre ei. Si cand descoperi ca nu sunt, ca le-ai pus tu floricele in par, ce te faci? Doare. Lasi durerea sa doara sau te faci ca nu e? Poti? Cel mai bine e sa-i dai deoparte. Ideal ar fi sa nu te mai uiti la ei. Sa li se usuce florile in cap, sau invers...Sa ii lasi sa se sufoce in ... nimicnicia lor. De ce se inraieste un om? Sau se naste asa? Eu cred ca exista multa frica, multa lasitate. E mai usor sa faci pe raul decat sa risti sa faca altii pe raii cu tine. E si mult orgoliu aici. Mai bine dau eu cu piciorul decat sa apuce sa dea altul.
In concluzie, vorba nu stiu cui: duca-se (cred ca era daniil harms, da' nu sunt sigura).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu